Cadrul geografic
Din punct de vedere al așezării geografice comuna Vidra împreună cu satele componente Crețești și Șintești sunt situate pe malul stâng al râului Sabar, afluent al râului Argeș.
Satul Vidra este întretăiat în partea sud-estică de calea ferată București-Giurgiu la o distanță de 17 km față de gara Progresul din partea sudică a Capitalei. Între așezările Vidra-Crețești-Șintești nu există spații libere ci se leagă unele de altele, încât dacă nu ar exista indicatoare, călătorul străin ar crede, că este o singură așezare, o singură comună. Legăturile dintre cele trei așezări s-au realizat în vreo șase-șapte decenii, locurile goale dintre ele (foste terenuri arabile) au devenit terenuri intravilane unde s-au construit case de locuit.
Privită sub aspect geomorfologic, comuna Vidra se încadreză în marea câmpie a Dunării și se găsește în subdiviziunea cunoscută sub numele de "Câmpul Câlnăului' delimitat de râurile Argeș și Dâmbovița. Lungimea Câmpului Câlnăului este de aproximativ 20 km, începând de la marginea Bucureștiului și până la confluența râurilor Argeș și Dâmbovița, având o ușoară înclinație care variază între 0,8-0,12m la km.
Formațiunea geologică predominantă a Câmpiei Dunării, o formează loessul care se întinde ca o mantă aproape pe tot cuprinsul ei, acoperind atât câmpurile cât și terasele. Grosimea straturilor de loess este diferită. În jurul Bucureștiului (și deci și în Câmpia Câlnăului) grosimea este între 8-1Om.
Sub loess și în lungul văilor se întâlnesc depozite aluvionare formate din pietrișuri și nisipuri. Grosimea pietrișurilor și nisipurilor este și ea diferită. În jurul capitalei variază între 5-25m.
În cuprinsul Câmpiei Câlnăului apar ca forme de relief câmpiile și văile însoțite de lunci și terase.
Câmpiile se prezintă ca niște panouri netede în cuprinsul carora apar crovurile, mici depresiuni de tasare în loess.
Localități vecine
- La nord-vest-comuna Jilava și "1 Decembrie" (fosta Regele Ferdinand) și Giulești
- La sud-vest Mogoșești-Varlam și Capăceni
- La sud- satul Grădiștea
- La sud-est cu Dobreni și Cimpurelu
- La nord-est cu comuna Berceni
- La nord cu linia de centura a Capitalei.
Legătura între Jilava-Dobreni-Cipurelu și Berceni este realizată prin șosele asfaltate iar între Vidra și Capăceni prin șoseaua județeană pietruită care traversează peste un pod de piatră bine construit peste râul Sabar.
Legătura cu Grădiștea se realizează prin calea ferată București-Giurgiu, iar cea ocolită prin Adunații Copaceni-Varlam-Mogoșești, prin șosea asfaltată.
Distanțele dintre localități
- Între Vidra și Jilava - 10 km
- Între Vidra și Dobreni - 4 km
- Între Vidra și Cimpurelu - 6km
- Între Vidra și Berceni, aproximativ 5 km.
Lungimea comunei Vidra (cu satele componente) este de circa 14 km.
Râul Sabar a fost și este de o deosebită importanță, singurul element al unei rețele hidrografice. Această singură apă curgătoare, deservea până în anul 1960 nevoile comunei. Era curat, cu o fauna piscicola de râu, bogată, deservea populația la spalatul pânzelor și la irigații și chiar la adăpatul animalelor.
De aici și până în 1989 și mai puțin după această dată, până în prezent suferă o poluare accenuată, ajungând un fel de râu al morții.
Întreaga faună și o parte din floră riverana este distrusă iar emenațiile deversărilor chimice din amonte (Jilava, Gaești, crescători de porcine etc.) au pătruns în mod neplăcut până în locuințele sătenilor din zonă, chiar atunci când ferestrele erau închise.
Un timp a devenit și o sursă de îmbolnăvire a unor copii care s-au scăldat în râu. Datorită vitezei apei, albia Sabarului se adâncește, spre deosebire de trecut, când malul drept era mai mic, iar în primăvară-vară, când debitul era mărit, inunda, unindu-se pe alocuri cu râul Argeș (anul 1940).