Date fizico-geografice
Tortor donec.

 

Climatul

În Câmpul Câlnăului este temperat-continental cu variații mari de temperatură ce se fac tot mai simțite în țara noastră, cu cât ne depărtăm mai mult de țărmul Mării Negre spre interior. Mediile de temperatură în luna iulie variază între 22 și 34 grade Celsius. În anii 1983 și 1989, temperatura medie a lunilor iulie și august a trecut cu câteva grade față de cele din alți ani. Cauza a constat în așa numitul "efect de sera" și exploziilor solare din 1989. În acest an temperatura maximă a fost uneori de peste 40 grade Celsius la soare.
Iarna, temperatura medie a lunii ianuarie, a fost de 4-5 grade Celsius, dar în alte ierni mai geroase, a oscilat între -10 și -20 grade Celsius. Așa au fost de exemplu iernile din 1929, 1969, 1989.
Temperatura medie anuală se situează la nivelul întregii țări, adică, între 10 și 11 grade Celsius.
Așadar, comuna Vidra, are un climat sănătos, prielnic desfășurării activității omului și dezvoltării culturilor agricole. Calamitățile sunt destul de sporadice, provocate de furtuni ori de grindină.

Vânturile

Vânturile predominante sunt cele din est, nord-est și din vest. Acestea sunt cunoscute sub numele de CRIVĂȚ (nord și nord-est) și AUSTRUL din vest denumit și "sărăcila"sau " traistagoala". La începutul primăverii, Austrul aduce avalanșe de aer cald, trezește întreaga natură la o nouă viață, topește zăpada dar apoi usucă pământul și nu aduce nori de ploaie.
Crivățul este vântul de iarnă, provoacă prin viteza lui (uneori) pagube însemnate și amenință desfășurarea normală a activității umane, a animalelor, a păsărilor, a circulației rutiere și feroviare.
În afara acestor vânturi, semnalăm prezența Zefirului (primăvara) și a Băltărețului, vânt sudic, aducător de ploaie. Cantitatea de zăpadă din timpul iernii este mică în general exceptând anii 1954, 1969, 1989, în care stratul de zăpadă a atins grosimea de 50-80cm, până aproape de a II-a decadă a lunii martie.
În iarna anului 1954, cantitatea de zăpadă a atins grosimea de peste un metru la câmp iar în locurile adăpostite, pe șoseaua principală din interiorul comunei și pe arterele secundare a atins înălțimi între 2-4m. Au fost locuințe și adăposturi de animale care au trebuit să fie dezăpezite prin eforturile comune ale consătenilor și ale mijloacelor mecanizate deținute de instituții.

În locurile mai joase din sectorul estic al comunei (spre Dobreni) și în cele din Crețești și Șintești casele au fost blocate până la streașina. Familiile și animalele au fost scoase afară cu ajutorul grupelor de intervenție. Zăpada avea să se topească până în primăvară, fără pericol de inudație.
Crivățul a bătut cu aproape 120m/oră. Trenurile au fost blocate în câmp, între Vidra și Șintești, iar călătorii aflați în tren, au fost salvați cu mare greutate de schiorii militari de la unitatea militară de artilerie din Mihai-Bravu.
Călătorii au fost transportați prin viscol în satul Șintești pe la casele oamenilor. În general, cantitatea de zăpadă medie-anuală de precipitații este cuprinsă între 400-5OO mm.

Flora

Flora din Câmpia Română își are obârșia în zona floristică pontică și aparține mai multor tipuri:

  •     Stepa cu graminee (colilia), negara, firuța și obsiga
  •     Stepa fâneață (trifoi), măzăriche, sulfina, păiușul
  •     Tufișuri de porumbari
  •     Silvostepa (păduri, dumbrăvi mici de tufani, stejari, zăvoaie de salcii, plopi și arini care se întind pe marginea râurilor ce străbat câmpia)

Flora din cadrul geografic al comunei Vidra este caracteristică zonei de stepă și silvostepă. Înainte de secolul al XVIII-lea, pe teritoriul acestei comune, se întindea o imensă pădure în care predomina stejarul și frasinul.
Aceasta pornea din marginea Bucureștiului și se întindea până departe în sud, făcând legătura cu localitatea Comana și cu așezările Vlasca și Teleorman (Codrul Vlăsiei).
Încă din secolul al XIX-lea, încep primele defrișări pentru terenuri agricole noi (țelină).
La începutul secolului XX, mai existau porțiuni din Codrul Vlăsiei care la început, au fost proprietăți boierești, apoi moșierești și ulterior ale unor arendași cum au fost Bercovici (Cimpurelu) și Bartoneasa (Șintești). De la proprietari și arendași, țăranii mai înstăriți au cumpărat pădure de la așa numitele obști, cum a fost spre exemplu Obștea Sabarul.
Și astăzi, cele două zone de pădure din imediata apropiere Tinuta și Bartoneasa (Câmpia Verde), mai rezistă și fac obiectul eventualei împroprietăriri ale proprietarilor și urmașii acestora.
În pădurile respective se găsesc acum și alți pomi și arbuști cum sunt: plopul, teiul, salcâmul, dudul respectiv arbuști ca singerul, gherghinul, socul etc. Primăvara, în pădurile amintite, apar viorele, toporași, micșunele, rodul pământului, untișorul etc.

Fauna
Animalele caracteristice ale stepei noastre sunt: popândăii (nevăstuicile), hârciogii, iepurii, potârnichile, prepelițele, gugustiucii (turturelele), dihorii, vulpile, bursucii, câinii, pisicile, soareii, graurii (care s-au aclimatizat).

În zăvoaie - turturelele, sitarii, iar in rezervațiile mai noi fazanii și căpriorele.
În zonă se înmulțesc foarte mult graurii și ciorile, vrăbiile, care fac mari pagube culturilor cerealiere și viilor.
În bălți (la Marina)- sunt prezente carasul, crapul românesc, albișoara, roșioara, balosul, bibanul, țiparul, racul, caracuda, regina, pietrușelul, precum și alte specii aduse pentru populare (crapul chinezesc și crapul de Salonta stiuca-).
În rîuri: mreana, cleanul, somnul. În perioada de înmultire urcă mai înainte crapul, văduvița și rareori cega. În timpul revărsărilor odată cu ruperea bălților se găsesc prezente în râurile Sabar și Argeș, carasul, albișoara și uneori plătica.
Specifice însă rămân, cleanul, mreana și pietrușelul.

În bălțile dintre Berceni și Vidra, de pe Valea Câlnăului au avut loc și unele situații neprevăzute. Bălțile sunt mărginite de culturi agricole în cadrul cărora se aplică tratamente chimice.

În urma ploilor apa de pe maluri intră în balta deja poluată și drept urmare au avut loc unele consecințe, omorând pești de diferite
mărimi (în 1980).

 
 
Program lucru cu publicul
  • Luni: 08:00 – 16:30
  • Marti: 08:00 – 16:30
  • Miercuri: 08:00 – 16:30
  • Joi: 08:00 – 16:30
  • Vineri: 08:00 – 16:30
Telefoane utile
Telefoane utile

Copyright © 2017 - Primaria Comunei Vidra.
Toate drepturile rezervate.

Cod judet 25 / judetul Ilfov / Tupul UAT 14 - Comuna / Codul SIRUTA al Unitatilor Administrativ-Teritoriale 105936 / Vidra

Design by