Inchide

Trimite unui prieten

Cultură și învățământ

Exportă PDF - Cultură și învățământ Tipăreşte pagina - Cultură și învățământ Trimite unui prieten - Cultură și învățământ

Învățământul

Începutul învățământului cu durata de 4 ani, obligatoriu si gratuit în comuna Vidra se face simțit după intrarea în vigoare a "Legii asupra instrucțiunii” dată în timpul domniei lui Alexandru loan Cuza, la data de 5/17 decembrie 1864, mai precis după anul 1865.

Din investigațiile întreprinse s-a constatat că prima serie de școlari a învățat în case particulare. 

Profesoara pensionară Popescu Sachelarie Viorica, fiică de preot din comuna Vidra, născută în comună în anul 1894, în vârstă de 93
de ani în anul 1987 declara că în anul 1901 se afla in clasa I-a și învăța în localul unei foste prăvălii a locuitorului Crețu, situatp vis-a-vis de actuala școală de 4 ani din cătunul Bragadiru. Tatăl ei, preotul Sachelarie Popescu (1867-1913) a suplinit pe unul din învățătorii înaintați numit Nichitescu care preda între anii 1874-1878, tot in case particulare. Popescu Viorica își amintește că a avut următorii învățători: în clasa a-II-a pe Nichitescu, în clasa a-III-a în 1903 pe Dobrescu (originar din comuna Rudovanu din judetul Ilfov), iar în clasa a-IV-11 pe învățătorul Jocu, recunoscut de cei mai bătrâni ca unul dintre cei mai buni învățători dinainte de primul război mondial.
După 1904 școala se mută peste drum, adică unde se află școala de 4 ani de astăzi, tot în local particular. Acestei clădiri i se vor adăuga încă 2 săli de clasă amplasate perpendicular pe prima și despărțite de un mic hol. Una dintre sălile de clasă (cea adaugata) va deveni în anul 1950 Cămin Cultural până în 1958 când va fi dat în folosință noul Cămin Cultural existent și în 1998.
Din 1958 sediul fostului cămin va fi redată din nou școlii, de astă dată cu clasele I-VII (în 2 schimburi).
După cutremurul de 7,2 grade pe scara Richter, școala din Bragadiru va avea grave stricăciuni și în urma aprobării organelor superioore va fi demolată și mai apoi construită actuala școală modernă de 4 ani cu etaj și dependințe necesare.

 

Învățământul interbelic

Se constată un progres în privința condițiilor de desfășurare cât și în privita duratei și calității învățământului. Apar noi clădiri școlare cu săli spațioase, cu mobilier nou și dotări superioare(de ordin didactic) și biblioteci.

În 1935 se construiește o nouă școală de 4 ani lângă calea ferată, unde în trecut a fost conacul familiei moșierești Catargiu. Clădirea a fost dusă în folosință în timpul primarului liberal Nitu Cleante.
În incinta școlii se aflau și în 1998 piatra fundamentală turnată având în ea într-o sticlă și documentul acestui eveniment inaugural.
În perioada interbelică la învățământul general obligatoriu de 4 ani se adaugă și învățământul complementar. Avem învățământul de 7 clase primare dar frecventarea lui nu era generalizată.
Cauza constă în concepțiile diferite, subiective ale părinților. Frecvența fetelor la un asemenea învățământ complimentar era destul de slabă.
Şcoala primară din cătunul Vidra va lua ființă după anul 1867, tot în localuri particulare, lângă calea ferată București-Giurgiu, apoi va funcţiona în fostul conac al familiei Catargiu, unde era si localul percepţiei comunale.
În 1934 se construieşte în aceeaşi curte și al doilea corp cu 2 săli de clasă, hol (devenit mai apoi laborator și cancelaria profesorilor, precum și o mică încăpere pentru directorul școlii). 

Învățământul este "gratuit, general si obligatoriu". Gratuit pentru că nu se plăteau taxe şcolare, general pentru că la el aveau acces toți copiii de vârstă școlară (la 7 ani) și obligatoriu față de societate și de stat, pentru a nu se crea analfabeţi, familiile fiind pasibile de amenzi dacă nu își trimit copiii la şcoală.
Între 1925-1933 procentul de absolvire a 4 clase primare nu a depăşit media de 28%. În anii şcolari 1930-1931 și între 1932-1933 din numărul de elevi înscrisi în clasa I-a, nu au reuşit să promoveze clasa a-IV-a decât în procent de ll% și respectiv 24%. La şcoala Crețesti din 71 de elevi au absolvit doar 48 de elevi cele 4 clase primare. În toată comuna de la cele 3 școli nu au absolvit 7 clase decât 6 elevi. În satul Sbircea din 31 de elevi au absolvit 4 clase doar 20(între 1937¬1938).
În 1950-1951, în cadrul şcolilor începe campania de alfabetizare care a durat cam 2 ani, dar rezultatele ei sunt foarte slabe și din punct de vedere al mobilizării și al rezultatului. Din 1946 și până în 1948 în comuna Vidra ia fiinţă "Gimnaziul Unic" care își încetează activitatea după apariţia noii legi a învățământului cu durata de 7 ani. Dupa 3 ani, în 1961 se trece la învățământul de 8 ani iar din anul şcolar 1975-1976, la învățământul gimnazial de 10 ani(clasele I-X).
Comuna Vidra avea de acum localuri de şcoală dintre care unul vechi lângă calea ferată și altul cu 9 săli de clasă pe strada Gării, construit în 1967. Din 1981 va avea și un alt local în cătunul Bragadiru dar pentru clasele I-IV, cu etaj, sală de gimnastică, 4 săli de clasă, sală pentru grădiniţă de copii și cancelarie.
În Sintești se construieşte o alta şcoala noua, tot cu un singur nivel și dotată asemănător cu cea de la Crețești. Dispune si de localul vechi cu 2 săli de clasă. În timp ce la Vidra apare învățământul cu durata de 10 ani, la Crețești și Sintești învățământul rămâne cu durata de 8 ani.

Toate şcolile sunt încadrate cu profesori de specialitate. Nu există suplinitori. Majoritatea cadrelor fac naveta(București). Puţine dintre acestea sunt din comuna. Toate şcolile erau electrificate, încălzirea se făcea cu lemne, aveau teren de sport și apă potabilă.

 

Olimpiade școlare

Între anii 1970-1997 s-au desfășurat diferite olimpiade şcolare la limba și literatura română, matematică, istorie, fizică și o singură dată la limbi străine franceză).

La matematică cele mai bune rezultate au obținut elevii pregătiţi de prof.Savu Ion, de la şcoala din Crețești si Georgescu de la şcoala Sintesti.
La limba română s-au situat pe primele locuri elevii pregătiţi de Ștefănescu Maria și Rotarii Angliei, de la şcoala Vidra.
La fizică s-au evidențiat elevii pregătiţi de Soare Constantin de la şcoala Crețești.
La istorie-elevii pregătiţi de Minea Marieta(Sintești) și Gheorghe Aneste (Vidra). 
La clasele I-IV cele mai deosebite rezultate în pregătirea elevilor la toate materiile de învățământ prevăzute în programa şcolară au fost obținute de către învățătoarea Gheorghe S. Paulina de la şcoala de 4 ani Vidra. Şcoala Vidra s-a situat pe locul II pe țară dupa şcoala Carei(Satu-Mare).


Concursuri școlare de ordin artistic, sportiv, sanitar

În activitatea artistică se menţionează cele obținute la formaţiile corale, instrumentale, de dans , teatru şcolar și desen între anii 1965-1980. Activitățile sportive la nivel de concurs au continuat și după această dată.
În acivitatea corală care s-a bucurat de frumoase aprecieri pe plan raional si regional au obținut diplome și aprecieri ale juriilor și şcolilor din comuna Vidra. La clasele I-IV- Gheorghe S. Paulina. La clasele V-X - Gheorghe Aneste (în faza regională). La Liceul Agricol - Gheorghe Aneste (în faza regională).
Echipa de teatru a clasei a IV-a este premiată în faza regională în 1958 cu piesa "În Împărăția Semnelor de Punctuație", având ca regizor pe Gheorghe S. Paulina. 


Concursuri sportive școlare 
În concursurile sportive şcolare au obținut de-a lungul anilor între 1970-1989 elevii de la şcolile Vidra, Crețești și Sintesti, pregătiţi si conduşi de către profesorii de educaţie fizica Dragomir Ion , Nedelcu Zamfir si Geanta Nicolae.
Profesorul Dragomir Ion a reuşit să pregătească elevii în concursurile interșcolare, raionale și în faze zonale, ratând în ultimă instanță calificarea în faza pe țară la tenis de masa și șah. Pe plan raional au alternat succesele şcolilor din Vidra, Crețești și Sintești la gimnastica, fotbal, tenis de masa si handbal.
Echipele din Crețești și Sintești conduse de Nedelcu Zamfir și Geantă Niculae au fost permanent adversare serioase în cadrul competiţiilor prevăzute în calendarul sportiv.

 

Concursuri privind circulația pe drumurile publice 
Și în acest gen de concursuri au fost organizate sub egida poliției locale, atât în cadrul școlii cât și la Căminul Cultural. Câștigătorii au primit frumoase premii care i-au stimulat în viitor. Vidra dispune in 1998 de peste 70 de cadre didactice.

 

Activitatea culturală

Încă din 1921, a luat fiinţă în comuna Vidra , un "CERC CULTURAL ÎNFRĂȚIREA". Din cadrul acestuia făceau parte tineri studenți și elevi de liceu din localitate. Printr-un document oficial este atestat ca persoană fizică și morală în anul 1925.
Cercul avea și o secţie sportivă practicând atletismul, oina și fotbalul (Doctor Nitu Cleonte Petre în Monografia Sanitară 1920-1930). Cercul avea o activitatea mai intensă în vacanțele de iarnă, primavară și vară. Din lipsa unui local propriu, activitatea se desfășura în școli. Acolo era și biblioteca.
Peste 10 ani, adică în 1935, activitatea cultural-sportivă avea să se desfășoare și la Stadionul Olimpic (distrus de inundaţii mai târziu) unde erau construite o clădire cu o sală sportivă, tribune și dependinţe pentru materiale sportrive.
După revoluţia din 1989, la Căminele Culturale nu mai există acum nici un fel de activitate. Căminele s-au transformat în localuri pentru distracție furnizată de discoteci. Doar adunările organizate de primărie sau de partidele politice mai oferă prilejul că acolo mai există o animaţie. Nu exista la sate o nouă organizare cultural-artistică orientată în spirit nou, tradițional ori modern.
Aici la Căminul Cultural, se organizau şezători literare, cercuri de citit și fără profil agrozootehnic, prezentări de cărți de către bibliotecara salariată, călătorii pe hartă, conferinţe, recitări, cântece ale soliștilor amatori acompaniate de taraful local etc.

 

Activitatea sportivă

La Căminul Cultural se făceau antrenamente la lupte libere, greco-romana, tenis de masă si box. În cadrul comunei există și echipa de fotbal destul de bună pentru a participa la întâlniri îin campionatul judeţean.
La unele concursuri, cum au fost cele de lupte și box, s-a ajuns la performanțe până in faza interzonală.
Sufletul acestei activități a fost Păun Iulian, bun cunoscător și instructor al acestor discipline sportive. Echipa de fotbal a ajuns în finala județeană pentru a intra în Divizia C.
Finala desfășurată în 2 manşe cu echipa din Periș, a fost pierdută de Vidra cu 4-5. După 1980, activitatea sportivă se destramă încât în 1998 nu mai există la nivel comunal asemenea manifestări. Unele sclipiri apar în concursurile inter-școlare.
Dintre cei care cu adevărat au susținut activitatea sportivă în comună, depunând pricepere și entuziasm pe o perioadă destul de îndelungată, în afara de Păun Iulian, s-a numărat și profesorul Dragomir Ion, actualmente profesor de educaţie fizica la şcoala din localitate(1998). Biblioteca Căminului Cultural Vidra, numără la un moment dat peste 6000 de volume. n citeva rinduri, aceasta a fost epurată și numărul volumelor s-a micşorat considerabil până în 1990. Astăzi în 1998 este inclusă și nu mai deţinem date despre numărul lor.

 

Activitatea sanitară
Până la începutul secolului al XVIII-lea în localitate s-a practicat o așa zisă medicină empirică.
Până aproape de primul război mondial comuna nu avea medici și nici dispensar.
Asistența medicală era (după unele informaţii) asigurată de un medic de plasă, de un sanitar sau de o soră care se deplasau din comună în comună la intervale destul de mari.
În 1910, comuna Vidra (Streinii Dobreni) avea ca medic pe MINOVICI care se deplasa din Bucureşti.
Ca agent sanitar era un anume CONDESCU. "Minovici împreuna cu Condescu acordau asistența medicală până în anul 1916. Între 1916-1929, s-au perindat mai mulţi medici iar ca agenţi sanitari cunoscuţi de săteni au fost Gherasim si Gheorghiu. "(Dr. Nitu C. Petre-Monografia Sanitară 1920-1933).
În 1937 Circumscripţia Sanitara Rurală din Vidra era subordonată Serviciului Sanitar Ilfov împreună cu cele din Crețești, Sintești si Mogoșești, iar din 1940 si cu Berceni. Existau 3 medici.
Începind din anul 1929 comuna Vidra are un dispensar, local propriu, obţinut prin cumpărea unei case particulare, spaţioase de la un locuitor ce s-a mutat în Bucureşti. Între timp, localul a fost amenajat. După cutremurul din 1940, turnul clădirii a fost dărâmat și nu a mai fost refăcut.
În perioada cât a fost comuna Vidra sediu raional, dispensarul adăpostea și Secţia Sanitară Raională subordonată Regiunii Sanitare Bucureşti și Comitetului Executiv al "Sfatului Popular" comunal. Într-o cameră funcţiona și Secţia de Prevederi. Dispensarul din Vidra a avut între anii de după războiul mondial (1941-1945) următoarea organizare: cabinetul de medicină generală, de pediatrie, stomatologie, laborator tehnico-dentar și sala de tratamente, farmacie.
În satul Sintești dispensarul avea un punct sanitar deservit prin rotație de medicii de la dispensar și de Dumitrescu Silviu (sanitar).
Comuna Vidra a avut și o casă de naşteri, care a fost desființată în jurul anului 1975.
La data de 15 aprilie 1998, la Dispensarul Vidra se constata urmatoarea organizare:
1. Cabinetul de medicină generală
2. Cabinetul de pediatrie
3. Cabinetul de stomatologie
Nu mai exista laboratorul de tehnică dentară. Acesta a fost desfiinţat.

 

Spitalul Vidra
După data de 15 decembrie 1980, a luat ființă în comuna Vidra "Spitalul de pediatrie-distrofici". Asistența medicală era asigurată de 4 medici și 12 cadre cu pregătire medie (asistente și surori) precum și de 11 infirmiere.
După revoluţia din 1998, spitalul își continuă modernizarea. Apar schimbari în încadrare, noi dotări, o noua categorie de copii pe vârste, un parc de jocuri recreative pentru copii (în micul parc din curtea spitalului), şcoala pentru aceştia , educatoare și învățătoare. Efectivul actual de copii oscilează în jurul cifrei de 90 (intre O și 12 ani).
După revoluţie s-a făcut simțită și solidaritatea delegaţiilor străine față de importanța acestui spital, aducând unele ajutoare care au constat în fructe, dulciuri, articole de îmbrăcăminte și paturi.
Sunt bine organizate alimentarea cu apă, igiena dependinţelor, parcul, spălătoria și celelalte anexe, încât oricare vizitator este plăcut impresionat de felul cum arată acest local.
Au rămas în dotare și anumite bunuri materiale amintite în perioada de până la revoluţie.
În ziua de 26 aprilie 1998, Spitalul Vidra a primit vizita Principesei Margareta venită cu o delegaţie în scopuri umanitare. A fost primită cu dragoste de către personalul spitalului și de cetățenii din zonă. A vizitat case și solariile.

Inapoi